INVESTIGAȚIE. Cum curg banii în „Fabricile de cetățeni români” din spațiul ex-sovietic sub pretextul operațiunilor umanitare. Rețeaua de la Cernăuți

În Cernăuți, Ucraina, dacă ai bani și relații, drumul către un pașaport UE devine incredibil de ușor, arată mărturiile culese de HotNews.ro la fața locului și datele oficiale furnizate de autoritățile românești la cererea redacției.

„Suntem acum în punctul în care și unui chinez i se poate face cetățenie română, nu numai unui ucrainean. Îi găsim o bunică aici, în Cernăuți, și gata, s-a rezolvat”, povestește un etnic român, funcționar într-o instituție publică din Ucraina.

Metoda „Shlyakh” sau „Cale” prin care ucrainenii pot veni în România să-și ia cetățenie

Într-un bar întunecat din zona centrală a Cernăuțiului, m-am întâlnit într-o seară cu un bărbat la vreo 40 de ani, cu o șapcă neagră pe cap, care ținea tot timpul capul în jos pentru a nu-i putea vedea fața.

Bărbatul lucra, pe bază de comision, pentru unul dintre intermediarii de cetățenii românești din oraș. „Eu îi aduc clienți și el îmi dă un procent din bani”, mi-a explicat ucraineanul într-o română bună.

Comisioanele plătite ”per client” de către firmele care se ocupă de intermedierea cetățeniei române sunt foarte răspândite în comunitatea românească din Cernăuți.

Inclusiv oameni din administrație mi-au spus că „dacă ar vrea să se ocupe de așa ceva, cunosc afaceriști care le-ar da un procent pentru fiecare client adus care dorește cetățenia română”. Acesta poate fi o sursă de venit bună într-o țară unde un profesor sau un funcționar public câștigă între 200 și 300 de euro.

Omul cu care mă văzusem în barul din Cernăuți era un insider din industrie care m-a ajutat să înțeleg și alte dedesubturi ale afacerii.

Am aflat astfel că, având în vedere cererea mare de cetățenii românești, un intermediar poate să ajungă și la 100 de clienți pe lună. Un ucrainean plătește în jur de 3000-3500 de euro pentru cetățenia română. Pentru un rus prețul ajunge și la 30 mii de euro, „dacă cetățenia se obține repede, într-un an”.

Insiderul mi-a mai lămurit niște întrebări. De pildă, în această perioadă în care Ucraina este cu ochii pe toți bărbații din țară, să nu fugă de război, cum reușesc totuși acești oameni să treacă granița în România pentru a depune jurământul de credință? Una dintre metode se cheamă „Șleah” (sau „Cale” în limba română), folosește premiza unei operațiuni umanitare și presupune complicitatea unei firme de transport.

Pretextul umanitar

Drum din Cernăuți. FOTO: Adi Iacob / HotNews.ro

Etapele sunt următoarele. Un ucrainean plătește între 150 și 300 de euro unei companii de transport. El primește o mașină și trece granița ucraineano- română cu explicația că se întoarce cu ajutor umanitar. De obicei, vameșii îi lasă să treacă pe cei din programul „Șleah” („Shlyakh” „Шлях”).

Conform relatării surselor din comunitate, uneori, bărbații respectivi chiar se întorc cu transporturi umanitare. E o acoperire. Adevăratul motiv al trecerii graniței este să-și obțină cetățenia română. Iar alții nu se mai întorc niciodată.

Altă metodă de a ieși din țară este șpaga plătită unor polițiști din frontieră, care ajunge la 1500 – 1600 euro. Sau trecerea frauduloasă a graniței.

Articolul 11, o reparație contra pactului Ribbentrop-Molotov

Oficialul din Cernăuți care a apelat la figura de stil cu ”chinezii care pot primi cetățenie românească”, a cărui identitate o vom proteja la cererea acestuia, vorbește despre un sistem care speculează o prevedere din Legea cetățeniei române.

Această prevedere s-a dorit a fi o reparație morală față de românii loviți de o nedreptate istorică – cei care și-au pierdut în 1940 cetățenia țării-mamă, fără voia lor.

Articolul 11 din actul normativ menționat se referă la persoanele, sau la descendenții acestora până la gradul al treilea, care s-au născut pe teritoriile românești preluate de URSS în urma pactului Ribbentrop-Molotov: Basarabia, Bucovina de Nord – Cernăuți sau Bugeac, teritoriu din sudul Basarabiei.

În cazul acestor persoane, procedura de acordare a cetățeniei (expresia exactă este „redobândirea cetățeniei române”) a fost mult simplificată. În primul rând nu trebuie să cunoască limba română, ci doar cele 20 de cuvinte ale jurământului de credință.

“Jur să fiu devotat patriei și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect Constituția și legile României“

În plus, datorită Articolului 11, pot să-și păstreze domiciliul în străinătate. Tot ce trebuie să facă este să dovedească, prin acte de stare civilă, că au o descendență românească reală.

Expresia oficialului ucrainean, „chinezul căruia îi putem găsi oricând o bunică în Cernăuți”, descrie plastic amploarea unui fenomen conturat sec de cifre.

Pentru corectitudinea articolului trebuie făcută precizarea că în Bucovina de Nord există foarte mulți oameni, etnici români, care și-au strâns singuri documentele pe care le-au legalizat și apostilat și le-au depus singuri la sediile ANC din România. Diferența fundamentală între ei și ceilalți este că au putut să-și dovedească descendența românească.

Au găsit „peste 850 de dosare în care s-au confirmat suspiciunile de fals”

Pașaport românesc. FOTO: Alamy/ Profimedia

Autoritatea Națională pentru Cetățenie recunoaște că multe dintre cererile pe care le primește pentru redobândirea cetățeniei române în baza art. 11 se bazează pe acte false. Documentele de descendență românească sunt deseori făcături.

Într-un răspuns trimis HotNews.ro pentru articolul „Operațiunea „Cum o mutăm pe bunica de la Kiev la Cernăuți” – delicata problemă a „redobândirii” cetățeniei românești, cu acte false, pe axa Ucraina – România”, ANC a precizat că „în ultimele 12 luni, în peste 850 de dosare s-au confirmat suspiciunile de fals”. Datele sunt raportate la luna decembrie 2023.

Asta în condițiile în care în ultimii ani numărul cererilor de cetățenii românești în baza articolului 11 a crescut exponențial, atâta vreme cât un pașaport românesc reprezintă o cale deschisă către Uniunea Europeană.

Datele oficiale publicate pe site-ul Ministerului Justiției arată că între 2010 și 2024 au fost înregistrate 958.713 cereri de redobândire a cetățeniei române, depuse în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991, din care 86% cu menținerea domiciliului în străinătate.

Numai anul trecut au fost înregistrate 38.981 cereri și au fost soluționate 34.028.

Datele ANC nu sunt defalcate pe țări, dar documentarea redată pe larg aici și aici indică faptul că cei mai mulți oameni care solicită cetățenia română provin din Republica Moldova.

Lipsa de statistici sporește neclaritățile

Atunci când HotNews.ro a solicitat informații doar despre cetățenii ucraineni, ANC a răspuns că „instituția întocmește statistici exclusiv în baza articolului de lege sub incidența căruia intră solicitarea de obținere a cetățeniei române, iar orice alt criteriu excede competentele statistice ale ANC”.

Pe de altă parte, când a fost vorba despre cetățenii ruși care au obținut cetățenie română, ANC a oferit totuși date concrete la solicitarea HotNews.ro. Astfel am aflat că, între 1 ianuarie 2022 și 8 mai 2023, 1015 de cetățeni ruși au devenit cetățeni români în baza articolului 11 din Legea cetățeniei.

Concordante cu mărturia funcționarului de la începutul articolului sunt și alte informații. Oameni cu acces la date oficiale din regiunea Cernăuți susțin că lucrurile au fost demult scăpate de sub control.

La tastatură

Oameni din administrația locală sau din această adevărată „industrie a cetățeniilor românești”, spun că nu este deloc greu să-i „confecționezi” unui ucrainean (metoda se poate aplica și în cazul cetățenilor altor state ex-sovietice) un act doveditor care „să demonstreze” că are o descendență românească. Pentru că, în realitate, afirmă ei, „nu verifică nimeni”.

Oricine poate să scrie la calculator „un extras” din Registrul de stat din Ucraina prin care să certifice că persoana respectivă, părinții sau bunicii săi, s-au născut într-unul din teritoriile care au aparținut României până în 1940, susțin mai multe surse HotNews.

Documentul este scos apoi la imprimantă iar pe acesta „se lipește” apostila Ministerului Justiției din Ucraina. Este o ștampilă care certifică.

Cum este obținută această apostilă?

Aici intervine „ingeniozitatea” intermediarului, potrivit mărturiilor. Una dintre metode este ca un cetățean ucrainean să solicite de la o instituție publică un certificat de naștere. Potrivit legii, certificatul trebuie obligatoriu apostilat.

Apostila unui certificat de naștere, folosită pentru cetățenie

Apostila respectivă, cu număr de înregistrare autentic, este copiată și folosită pentru certificarea „extrasului” din Registrul de stat care ar trebui să dovedească descendența românească.

Acest act falsificat ajunge în România la funcționarii de la ANC care, dacă au suspiciuni și vor să verifice, pot cel mult întreba la Ministerul Justiției din Ucraina dacă respectivul număr de înregistrare este unul real.

Pentru că nu pot fi dezvăluite date cu caracter personal între cele două țări, funcționarii români vor primi răspunsul că „da” acest număr de înregistrare este unul real. Dar nu vor primi și informații despre conținutul documentului.

Apostilarea documentelor, potrivit Convenției de la Haga din 1961, este o procedură de supralegalizare a actelor oficiale străine. Pentru că un stat nu are de unde să știe dacă documentele eliberate în alt stat nu sunt false, a fost introdusă condiția apostilării actelor de către o instituție a statului respectiv. Despre cum trebuie să arate o apostilă recunoscută internațional, puteți consulta mai multe informații aici.

În urmă cu două săptămâni, pe 5 martie, am solicitat din nou un punct de vedere ANC referitor la informațiile pe care le-am aflat la Cernăuți. Până la această dată nu am primit niciun răspuns.

Metoda din Cernăuți nu este infailibilă, dovadă fiind numărul consistent de dosare care, după cum spune ANC, au ridicat suspiciuni de fals și apoi au fost confirmate ca atare.

Câți oameni au obținut cetățenii românești în baza unor astfel de documente măsluite?

După cum HotNews.ro a dezvăluit aici și aici, prețul unei cetățenii românești pentru un ucrainean este de 3500 de euro. Pentru un rus costurile ajung la 7500 de euro și chiar mai mult.

Surse din administrația din Cernăuți spun că o aproximare cu un grad rezonabil de exactitate arată că peste 60% din populația regiunii are acum pașaport românesc. Asta în condițiile în care doar 25-27% e reprezentată de etnici români, cei care ar avea, teoretic, cum să-și dovedească descendența românească.

Nimeni nu poate afla însă datele reale, pentru că cele mai multe din aceste pașapoarte sunt ținute la sertar. Legea ucraineană nu permite în acest moment dubla cetățenie.

La cabinetul lui Ștefan din Cernăuți, care știe că „dacă ai bani se rezolvă totul”

Biroul lui Ștefan din Cernăuți. FOTO: Gabriel Bejan / HotNews.ro

Pe strada Russkaya nr 200 din Cernăuți, la etajul unei clădiri de birouri, pe un panou cu steagul tricolor pe fundal, scrie mare, în limba ucraineană: „Centrul de consultanță pentru cetățenia română”.

Am urcat și într-un birou am dat peste un bărbat de vreo 40 de ani care s-a prezentat „Ștefan”. Lângă el era o femeie. Le-am spus în limba română că sunt din București, dar am o prietenă ucraineancă, care nu vorbește deloc română, și căreia aș vrea să-i fac rost de cetățenia română.

Cum ar putea să mă ajute?

Cei doi mi-au zis că mă pot ajuta dar să mă grăbesc, pentru că trebuie să o înscriem pe ucraineană pe lista de așteptare pentru depunerea dosarului și că mai sunt locuri libere la sediul ANC din Suceava pentru luna martie, iar în București pentru aprilie. După înscriere, urma etapa de strângere a documentelor de la Arhiva de stat din Cernăuți.

Cum se face asta? Ștefan nu a intrat foarte mult în detalii. Atunci când l-am întrebat cum reușesc să scot așa repede documente de la Arhiva de stat din Cernăuți mi-a răspuns, mirat chiar de întrebare: „Dacă ai bani, se rezolvă totul”.

Ulterior, mi-a scris pe o foaie numărul său de telefon: „Spune-i (prietenei ucrainence-n.r.) să mă sune!”.

Merge și dacă familia nu e din Cernăuți

Cineva care s-a dat drept „prietena ucraineancă” l-a sunat ulterior pe Ștefan.

„Părinții mei nu sunt din regiunea Cernăuți!”, i-a spus cât se poate de tranșant „ucraineanca”. „Nu-i nimic, veniți luni și vorbim”, a răspuns Ștefan.

În fața unui român pe care l-a văzut pentru prima dată în viață, consultantul de pe strada Russkaya nr 200 a preferat să nu se expună prea mult.

Deși nu avem dovada că în spatele vorbelor sale s-ar afla mai mult decât niște promisiuni, discuția cu acesta s-a încadrat într-un tipar deja documentat în articolul „Operațiunea „Cum o mutăm pe bunica de la Kiev la Cernăuți” – delicata problemă a „redobândirii” cetățeniei românești, cu acte false, pe axa Ucraina – România”.

Intermediarii contactați de jurnalista sub acoperire „Olena” au fost mult mai transparenți cu serviciile prestate. Pe de altă parte, Ștefan, la fel ca și Iurii și Denis din articolul menționat mai sus, au arătat către Arhiva de Stat din Cernăuți, acolo unde „dacă ai bani se rezolvă totul”.

”Corectarea” trecutului până se potrivește cu prezentul

Sat din regiunea Cernăuți. FOTO: Adi Iacob / HotNews.ro

Iurii de la International Business i-a spus Olenei că sarcina funcționarilor de la arhive este „să corecteze” informațiile despre bunicii ei, astfel încât numele lor reale să se potrivească cu numele unor oameni care au trăit în perioada respectivă în Cernăuți.

Într-un răspuns trimis HotNews.ro, Arhiva de Stat din Cernăuți susține că „activează exclusiv în cadrul legislației în vigoare a Ucrainei și a tratatelor internaționale privind protecția drepturilor omului”.

„În Ucraina există legea „Cu privire la fondul arhivistic național și Instituții arhivistice”. În conformitate cu procedura, cetățenii Ucrainei și străinii au dreptul de a utiliza în mod legal documentele Fondului Național și de a primi informații biografice și genealogice despre ei înșiși și rudele lor.

Pentru a face acest lucru, solicitantul trimite o cerere la Arhivele de Stat și anexează documentele de identificare. În baza rezultatelor analizei, solicitantului i se eliberează/expediază (personal, electronic sau prin poștă) un certificat de arhivă, o copie de arhivă sau un extras de arhivă, care sunt formate pe baza documentelor stocate în arhivă.

Solicitantul poate primi documentele de mai sus și prin intermediul unei persoane împuternicite, în cazul în care aceasta deține o împuternicire eliberată în conformitate cu legea”, se menționează în răspunsul care a fost semnat de directorul Arhivei de Stat a regiunii Cernăuți, Mikola Rubaneți.

Ministerul Justiției vrea să schimbe Legea cetățeniei

Conform informațiilor HotNews.ro, autoritățile de la București știu foarte bine că există probleme mari cu modul în care se obține cetățenia română în baza articolului 11.

Acesta este unul dintre motivele pentru care în prezent Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică un proiect de lege privind modificarea Legii cetățeniei.

Din nota de fundamentare publicată pe site-ul MJ regăsim câteva informații care, în mod indirect, confirmă amploarea fenomenului. Iată câteva dintre acestea:

În ultimii ani, ANC s-a confruntat cu situația în care într-un număr semnificativ de dosare de cetățenie au fost depuse documente de stare civilă care s-au dovedit a nu fi autentice.
Introducerea dispozițiilor legale referitoare la aplicarea apostilei pentru eliminarea riscurilor de obținerea cetățeniei române în baza unor documente false, nu a rezolvat problema și „sunt necesare alte formule legislative pentru a înlătura vulnerabilitățile la adresa integrităţii procesului de acordare a cetăţeniei române”.
Au existat, în special înainte de 2019, cazuri de tentative de fraudă la depunerea jurământului de credință, prin interpunerea altor persoane decât cele care solicitau cetățenie.
Autoritățile au mai constatat că în ultimii ani tot mai mulți cetățeni ai unor state din spațiul ex-sovietic în componența cărora NU se regăsesc teritorii ce au aparținut în trecut statului român (n.r.- să zicem Rusia sau Belarus) au cerut redobândirea cetățeniei române în baza articolului 11.
Multe dintre acțiunile în justiție sunt formulate tocmai de titularii unor cereri de cetățenie în care există suspiciuni de fals al actelor din dosar, aceștia fiind tot mai frecvent cetățeni ai unor state din spațiul ex-sovietic în componența cărora nu se regăsesc teritorii care au aparținut în trecut statului român.

Ce schimbări propune proiectul de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Justiției?

În primul rând, introducerea condiției de cunoaștere a limbii române pentru cei care cer redobândirea cetățeniei române în baza articolului 11.
O altă modificare importantă ar fi legată de verificările suplimentare referitoare la autenticitatea înscrisurilor depuse: „Dacă există elemente care nasc îndoieli cu privire la autenticitatea înscrisurilor depuse de către solicitant sau la veridicitatea datelor cuprinse în acestea, Comisia va dispune să se efectueze orice verificări în acest scop”.
Comisia va putea ”să propună respingerea cererii în cazul în care demersurile în scopul obținerii unei confirmări din partea autorităților statului străin emitent al documentelor cu privire la autenticitatea înscrisurilor sau veridicitatea datelor cuprinse în acestea rămân fără rezultat”.

Situația afectează posibila eliminare a vizelor SUA, susține Alina Gorghiu

Într-o declarație pe acest subiect, ministrul Justiției Alina Gorghiu spune că „Revizuirea legii cetățeniei este un pas necesar pentru ca România să adere la Visa Waiver. Prin această lege, urmărim să eliminăm riscurile dobândirii în mod ilegal a cetățeniei române. Într-un număr semnificativ de dosare de cetățenie, au fost depuse documente de stare civilă care s-au dovedit a nu fi autentice”.

Despre discuțiile și problemele pe care le-a iscat noua propunere legislativă, vorbim într-un articol viitor.

Citește și alte materiale de context: